Conflictul dintre guvernul condus de Donald Tusk și președintele Tribunalului Constituțional, Karol Nawrocki, escaladează pe fondul unei dispute pentru controlul instituției. O judecătoare, aleasă de actuala majoritate parlamentară, a decis suspendarea conducerii Tribunalului, ceea ce a generat proteste în stradă. Tusk afirmă că acționează pentru a restabili statul de drept, în timp ce Nawrocki și opoziția îl acuză de o preluare ilegală a Tribunalului.
Ce se întâmplă acum
Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska a anunțat vineri, 30 octombrie, că suspendă pentru o lună președintele Tribunalului, Bogdan Święczkowski, și vicepreședintele Bartłomiej Sochański. Ea își asumă conducerea instituției, făcând referire la vechimea sa în domeniu și la anumite prevederi legale care permit suspendarea temporară a unui judecător.
Korwin-Piotrowska a acuzat conducerea actuală că împiedică activitatea unor judecători aleși de Parlament, blocând astfel funcționarea Tribunalului. În replică, Święczkowski și Sochański contestă legalitatea suspendării, susținând că judecătoarea nu are dreptul să îi îndepărteze. Președintele Nawrocki, sprijinit de partidul Lege și Justiție (PiS), a întrerupt o călătorie în Senegal pentru a se întoarce la Tribunal, unde au avut loc incidente violente. Susținătorii opoziției s-au adunat în fața clădirii, iar poliția a intervenit pentru a menține ordinea.
Nawrocki a acuzat guvernul că a încălcat ordinea constituțională și a solicitat retragerea forțelor de ordine din fața Tribunalului. Tusk a justificat intervenția, subliniind necesitatea unor măsuri ferme pentru restabilirea statului de drept după perioada de guvernare PiS.
Cum s-a ajuns aici
Majoritatea parlamentară din jurul Platformei Civice și PSL a ales cinci judecători înainte de a pierde puterea în 2015. Tribunalul a stabilit ulterior că trei dintre aceste alegeri erau constituționale, în timp ce două nu, iar mandatele acestora urmau să expire odată cu formarea noului Parlament. Noua majoritate PiS a anulat însă toate cele cinci alegeri și a numit proprii candidați. Președintele de atunci, Andrzej Duda, a acceptat jurământul acestora, inclusiv pentru cele trei locuri deja ocupate legal.
Guvernarea PiS a modificat ulterior regulile de funcționare ale Tribunalului, refuzând să publice o hotărâre din 2016 care considera neconstituționale anumite modificări. Criticii au acuzat partidul că a supus Tribunalul controlului politic. Instanțele europene au confirmat ulterior aceste probleme, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că participarea unui judecător numit ilegal a încălcat drepturile unei companii. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat că neregulile din numirea judecătorilor compromiteau independența Tribunalului.
În decembrie 2023, Tusk a revenit la conducerea guvernului cu angajamentul de a restabili independența justiției, contestând legitimitatea Tribunalului și refuzând publicarea hotărârilor sale. Parlamentul a încercat să reformeze Tribunalul prin două legi adoptate în septembrie 2024, dar acestea au fost declarate neconstituționale de Tribunal în iulie 2025.
Ce poate urma
Korwin-Piotrowska a convocat o Adunare Generală a judecătorilor pentru 3 noiembrie, iar ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a cerut ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański pentru a permite urmărirea lor penală. Disputa poate continua chiar și în privința cine are dreptul să participe la ședință și să voteze.
Un acord politic ar putea preveni escaladarea situației. Szymon Hołownia din Polska 2050 a solicitat discuții directe între Tusk și Nawrocki pentru a restabili Tribunalul. De asemenea, Fundația Helsinki susține o propunere care vizează un acord constituțional pentru reconstrucția instituției, care ar implica modificarea regulilor de alegere a judecătorilor.
Krzysztof Izdebski, expert al Fundației Batory, a declarat că simpla schimbare a conducerii nu este suficientă și că Tribunalul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor. „Suntem astăzi mai departe de repararea reală a Tribunalului decât eram acum două zile”, a afirmat el. De asemenea, alegerile din 2027 ar putea prelungi confruntarea actuală, cu riscul ca Tusk să își mobilizeze susținătorii, dar să îndepărteze alegătorii moderati.
Pe termen lung, economia ar putea suferi din cauza acestui conflict. Analistul XTB Michał Stajniak estimează un impact limitat asupra piețelor, dar avertizează că nesiguranța legislativă poate duce la investiții amânate și la dobânzi mai mari pentru finanțarea statului.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/criza-din-polonia-poti-sa-repari-o-institutie-politizata-fara-sa-i-compromiti-si-mai-mult-legitimitatea
Sursa foto: MarkThomas / Pixabay

