Resentimentele politice s-au amplificat în estul Germaniei, iar vest-germanii se confruntă și ei cu întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a oferit un interviu care a stârnit multe reacții. Acesta a fost interpretat ca o încercare de a reaminti est-germanilor despre faptele istorice, în special celor care sunt atrași să voteze AfD din resentimente față de vest.
Brechtken a afirmat că nemulțumirile exprimate de est-germani de-a lungul a 36 de ani sunt acum mai mult emoționale decât raționale, indicând o lipsă de onestitate în evaluările proprii. El a subliniat că vestul Germaniei a demonstrat în ultimele decenii o mai bună înțelegere a democrației și a gestionării extremismului, având resurse mai eficiente pentru a contracara mișcările radicale, în timp ce est-germanii ar avea o tendință înnăscută către soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, a reflectat asupra acestui interviu, întrebându-se cât din ceea ce a spus Brechtken era pur istorie și cât era opinie personală, dar recunoscând că a avut dreptate în anumite privințe.
AfD, un partid cu rădăcini vest-germane
Furia est-germanilor și succesul AfD în recentul scrutin din Saxonia-Anhalt ridică întrebări importante despre originea și susținerea acestui partid. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar majoritatea liderilor săi provin din regiuni vestice, cum ar fi Renania-Palatinat. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce atrage est-germanii către acest partid, ci și ce motive au vest-germanii să susțină un asemenea proiect politic.
Landurile vest-germane, care au pretins că au realizat denazificarea post-1945, trebuie să analizeze de ce fascinația pentru extremism continuă să persiste. De asemenea, se ridică întrebarea despre ineficiența structurilor menite să contracareze ascensiunea mișcărilor de extremă dreapta.
Nemulțumirea est-germanilor
În 1989, est-germanii au visat la o combinație între socialism și capitalism, iar reunificarea nu a fost întotdeauna privită ca o soluție favorabilă. Mulți au simțit că procesul a fost gestionat prost, cu decizii impuse din vest fără negociere. Privatizarea rapidă a economiei est-germane, realizată prin agenția Treuhand, a dus la dispariția a 94% dintre companiile locale.
În anii 1990, est-germanii au protestat nu împotriva guvernului lor, ci împotriva a ceea ce percepeau ca un ocupant din vest. Aceștia cereau alegeri și renegocierea acordurilor care le-au distrus viețile. Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat despre posibilitatea unei noi revoluții în est.
După decenii, est-germanii au crescut și își amintesc de trecut, iar Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD, a subliniat că rezultatul alegerilor arată că est-germanii nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Mesajul AfD
Una dintre promisiunile AfD este recâștigarea controlului, dar acest mesaj ascunde o dorință mai profundă de revanșă. Est-germanii doresc să fie ascultați și să contese, în sfârșit, într-un vest care îi ignoră. Siegmund a insistat că alegătorii din Saxonia-Anhalt trebuie să știe că „contează”.
Mulți dintre susținătorii AfD nu sunt familiarizați cu programul partidului, dar simt că sunt auziți și văzuți. Campania lui Siegmund a inclus evenimente comunitare cu cârnați și bere, creând un sentiment de apartenență. Chiar dacă AfD nu va aduce îmbunătățiri reale în est, ceea ce contează este că oamenii au primit atenție.
Consecințele votului pentru AfD
AfD a fost creat de vest-germani, susținut de est-germani și acum aspiră la putere națională. Ideile sale sunt legate de prejudecăți și de concepte de superioritate care ar fi trebuit să fie abandonate în urma războiului. Aceasta nu este doar o problemă regională, ci una națională care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german.
Un vot pentru AfD reflectă un set de valori care nu poate fi ignorat, indiferent de frustrări sau nevoia de a fi ascultați. La alegerile din 1932, Partidul Nazist a obținut o victorie similară, iar istoria ar trebui să ne învețe lecții esențiale.
Indiferent de ceea ce va urma, este clar că nu putem pretinde că nu am știut.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
